Proiecte Erasmus

Resurse

Oportunităţi

Vorbe cu Tîrg

Competiţia RE:THINK LOCAL 2018

miercuri, 4 aprilie 2018

Comisia Europeană lansează o competiție prin care dorește să găsească soluții inovatoare la problemele care afectează societatea noastră, în special dezvoltarea tinerilor în comunitățile lor locale și oferă patru premii de câte 50.000 de euro.

Competiția europeană pentru inovare socială ”RE:THINK LOCAL” 2018, lansată în memoria lui Diogo Vasconcelos, un lider portughez care s-a concentrat pe promovarea inovării pentru a aborda unele din marile provocări ale societăți, caută idei care includ (dar nu se limitează doar la asta):

  • Inițiative care utilizează noi tehnologii și moduri de lucru pentru a oferi oportunități pentru tineri în cadrul comunităților locale
  • Idei care îi ajută pe tineri să devină inovatori pentru a-și crea propriile oportunități în mediul lor local
  • Idei create împreună cu tineri, care să răspundă cerințelor comunității locale pentru experiențe și oportunități
  • Soluții de îmbunătățire a calității vieții și a securității financiare a tinerilor care lucrează neregulat
  • Inovații care oferă tinerilor informații, sfaturi și orientări, astfel încât să-și poată ști opțiunile în noua economie
  • Programe care echipează următoarea generație de lucrători cu abilități care le permit tinerilor să valorifice schimbările tehnologice

În ultimii ani, economia se schimbă rapid — există multe noi modalități de a face afaceri, de a folosi tehnologia sau de a lucra. În unele regiuni și comunități locale, aceste schimbări au adus prosperitate, însă în altele oamenii se luptă să se adapteze — ceea ce a dus la migrarea populației (în special a tinerilor) pentru a căuta locuri de muncă în altă parte.

Cu toate acestea, noile tehnologii și modalități de lucru au potențialul de a revitaliza aceste regiuni. Soluțiile inovatoare pot crea rezistență în cadrul comunităților, pot răspunde nevoilor lor specifice și pot genera o activitate economică durabilă și oportunități de angajare. Tinerii trebuie să fie implicați, angajați și împuterniciți să profite din plin de noi oportunități și să fie sprijiniți să dezvolte abilitățile și capacitățile de a modela și de a conduce noua economie.

Concursul are 3 etape:

Etapa 1: Din totalul proiectelor eligibile primite până la termenul limită (27 aprilie 2018 — te poți înscrie aici), vor fi selectați 30 de semifinaliști pentru a primi sprijin de mentorat pentru a-și continua ideile. Aceștia sunt invitați să participe la Academia de Inovare Socială din România și să colaboreze cu alte organizații europene și potențiali parteneri în domeniu.
Etapa 2: Din cei 30 de semifinalisti, 10 vor fi invitați la ceremonia de premiere, unde cei 3 câștigători finali vor primi un premiu de 50.000 de euro fiecare.
Etapa 3: În 2019, concurența dintre cei 30 de semifinaliști va fi redeschisă și va fi acordat un premiu de 50.000 de euro pentru proiectul care a obținut cele mai semnificative rezultate.
 

Cronologia concursului
  1. Termenul limită pentru depunerea de proiecte: 27 aprilie 2018 (amiază, ora Bruxelles-ului)
  2. Prima ședință a juriului la Bruxelles: 7 iunie 2018
  3. Anunțarea celor 30 de semifinaliști: 13 iunie 2018
  4. Academia de Inovare Socială pentru semifinaliști: 16-18 iulie 2018, România
  5. Prezentarea planurilor detaliate de către semifinaliști: 30 august 2018
  6. A doua întâlnire a juriului la Bruxelles: 11 septembrie 2018
  7. Anunțarea finaliștilor: 13 septembrie 2018
  8. Premierea: 8 noiembrie 2018
  9. Competiția este organizată de Comisia Europeană în toate țările asociate programului Orizont 2020.

Cum să scrii bine un proiect Erasmus+?

duminică, 1 aprilie 2018

De când s-a lansat Erasmus+, am depus în jur de 15 proiecte, însă doar un proiect a primit finanţare, deşi în programul anterior, Tineret în Acţiune, am avut 7 proiecte finanţate. De ce, mai ales că avem mult mai multă experienţă şi mai multe proiecte finanţate în calitate de parteneri? 

Dincolo de subiectivitatea evaluatorilor, e de fapt creşterea competiţiei şi implicit, a calităţii proiectelor depuse. Doar pentru un termen limită sunt peste 300 de proiecte depuse, din care se aprobă maxim 100.  

Agenţia Naţională a venit în sprijinul beneficiarilor cu proiecte respinse la termenul de 1 octombrie 2017, cu un eveniment organizat la Bucureşti, unde 2 experţi ai instituţiei le-au împărtăşit celor 45 de participanţi, câteva "secrete" în ale scrierii de proiecte aprobate. 

Ce am înţeles noi din tot evenimentul, o să vă împărtăşim şi vouă, de la capăt, cu liniuţă. 

- Înainte de a începe să scrii proiectul e nevoie să realizezi o analiză de nevoi. Pentru a înţelege mai bine cum se face o astfel de analiză, am primit de la facilitatori, un studiu de caz pe o gaşcă de ursuleţi, ce se confruntau cu efectele încălzirii globale. Ca să faci analiza, trebuie să-ţi fie clară problema, care în cazul ursuleţilor era lipsa hranei (şi nu încălzirea globală), şi astfel, ştiind problema, am putut defini nevoile: de a mânca, de socializare, de joacă, de ambient, de noi abilităţi. 

- Legat de problemă, într-un proiect Erasmus e foarte important să fie definită o singură problemă, care să fie reală şi să îi afecteze pe tinerii ce vor fi implicaţi. Trebuie să afli cum e abordată problema la nivelul comunităţii locale, ce resurse există, să faci o listă de stakeholderi pentru a defini cu cine poţi colabora, cine poate folosi rezultatele proiectului, dacă problema poate fi rezolvată în parteneriat, iar dacă lipsesc resursele necesare cum pot fi acoperite. Problema ce se doreşte a fi rezolvată prin proiect trebuie să fie realistă, iar organizaţia să aibă capacitatea de a o rezolva. De aceea, e recomandat să implicăm tinerii din comunitate şi din organizaţie în inventarierea problemelor, după care să consultăm studii, cercetări şi alte documente locale, naţionale  şi internaţionale, relevante pentru problemele identificate.  

- Când argumentăm necesitatea proiectului, trebuie apelat la surse ce pot fi verificate şi astfel să obţinem validare din partea unor studii, cercetări, strategii, rapoarte oficiale. De asemenea, trebuie să descriem capacitatea organizaţiei, însă e nevoie să selectăm doar informaţiile relevante din perspectiva tematicii proiectului. Este foarte important să convingem evaluatorii că avem experienţa, echipa şi resursele necesare pentru a implementa proiectul pe care îl propunem. 

- În cazul mobilităţilor pentru lucrătorii de tineret, dacă ai expertiză pe un anumit domeniu, asta nu presupune că nu poţi aborda o problemă în acel domeniu; te vei adresa lucrătorilor de tineret mai puţin experimentaţi, ce au nevoie de formare.

- Legat de profilul participanţilor, acesta trebuie să includă vârsta, de unde provin, nivelul de studii, dacă îi cunoaştem şi cum am ajuns la ei, cum sunt afectaţi de problema aleasă, care le sunt interesele şi ce îi uneşte în cadrul proiectului, fiind precizate informaţii concrete din activitatea şi comunitatea locală şi despre cum au fost implicaţi în pregătirea mobilităţii. Dacă proiectul include tineri cu oportunităţi reduse, trebuie descrisă cât mai concret situaţia acestora. Profilul participanţilor trebuie să fie corelat cu nevoile acestora. 

- Scopul proiectului este răspunsul direct la problema identificată, se adresează şi este rezolvarea problemei, este singular (se vor evita "şi" şi "prin"), scurt şi concis. Obiectivele sunt derivate din scopul proiectului, reprezintă un rezultat scontat, se adresează cauzelor problemei, se folosesc verbe active, dinamice, elaborate la modul infinitiv sau conjuctiv, sunt SMART şi se pot evalua. Un obiectiv care nu are indicatori, nu este un obiectiv valid.

- Când conturăm activitatea principală (mobilitatea) trebuie să ne raportăm la obiective, la profilul participanţilor, la capacitatea organizatorică, la resurse, la atingerea scopului, la tipul de proiect (schimb de tineri sau mobilitate de formare pentru lucrători).  

- O zi de mobilitate trebuie să aibă 4 sesiuni principale. Prima zi va fi întotdeauna compusă din sesiuni de confort fizic şi emoţional, va include prezentarea programului Erasmus, a Youthpass-ului şi activităţi de cunoaştere a participanţilor. Toate zilele trebuie să ofere tinerilor spaţiu de reflecţie, de finalizare a zilei de activitate prin metode scurte. E recomandată o vizită culturală care să-i ajute pe participanţi să se desprindă de activităţi şi să le dea un "refresh", însă această vizită ar trebui să se desfăşoare pe parcursul a maxim două sesiuni. 

- În cazul în care proiectul include un APV, liderul ori coordonatorul organizaţiei poate participa alături de un tânăr participant, ce va trebui să fie prezent obligatoriu şi la schimbul de tineri. Liderul se poate schimba. Vizita de planificare în avans (APV) se va desfăşura obligatoriu în localitatea unde va avea loc schimbul de tineri.

- Două zile de călătorie se alocă doar în situaţii specifice, bine argumentate. În general se va acorda doar o singură zi de călătorie.

- Metodele trebuie descrise şi nu trebuie abuzat de metodele cunoscute, de exemplu: photo-voice sau teatru-forum, deoarece pentru a le implementa, conform standardelor, e nevoie de săptămâni, uneori luni de zile. Pentru a le denumi, se pot folosi: expoziţie foto, scenarii adaptate după metoda teatru-forum, joc de rol. Cum de multe ori limita de 5000 de caractere nu permite descrierea metodelor, pot fi menţionate surse şi linkuri către descrieri detaliate ale metodelor propuse. 

- Proiectul are impact atunci când rezultă ceva concret, de aceea impactul trebuie descris cât mai realist şi trebuie menţionaţi indicatorii şi instrumentele de măsurare folosiţi. Toate informaţiile oferite trebuie să se conecteze, să existe un fir roşu. Legat de competenţele dobândite, acestea trebuie descrise în funcţie de priorităţi; nu începem cu abilităţile de comunicare în limba engleză, ci cu cele antreprenoriale dacă asta a urmărit proiectul. E recomandat să se descrie cunoştinţele, atitudinile, abilităţile şi din acestea să se desprindă logic competenţele. Schimbarea dorită trebuie să reiasă din rezultatele proiectului. 

- Diseminarea impune cel puţin o strategie. Pentru a o defini, putem să îmbinăm răspunsurile la aceste întrebări: 
  • ce diseminăm?
  • cui? care este publicul vizat de diseminare?
  • cu ce scop diseminăm? ce vrem să obţinem de la publicul vizat?
  • cum vom disemina? (metode, mijloace, activităţi planificate)
  • când şi unde? loc şi data/perioada
  • care va fi mesajul principal?
  • cine va fi responsabil? 
  • cum vom analiza dacă ne-am atins scopul diseminării?
Legat de diseminare e important să folosim abilităţile participanţilor, să le dăm nişte teme înainte de mobilitate, să fim realişti şi să definim ce vrem să obţinem în limita resurselor disponibile. 

Concluzie: Cum trebuie să fie o candidatură de succes?

- bazată pe o nevoie reală,
- să rezolve o problemă,
- să producă o schimbare,
- clară, coerentă, toate informaţiile oferite să se lege,
- să ofere detalii şi informaţii concrete,
- să corespundă obiectivelor Erasmus+,
- să fie realistă.

Căutăm mentori pentru voluntari Erasmus

marți, 27 martie 2018

Asociaţia noastră se pregăteşte să găzduiască primii voluntari internaţionali. Proiectele depuse spre finanţare în cadrul programului Erasmus+ propun ca 11 voluntari, din 11 ţări, să activeze între 2 şi 12 luni, în Tîrgu Frumos, realizând activităţi şi evenimente inovative în cadrul centrului nostru de voluntariat. 

Şi pentru că a fi voluntar într-o altă ţară implică şi provocări, suntem în căutarea unor persoane interesate să-şi asume rolul de mentori şi să sprijine voluntarii Erasmus în procesul de dezvoltare personală. 

Profilul mentorului este: 
- capabil să comunice în limba engleză,
- știe cum să comunice eficient și să asculte activ,
- pasionat de lucrul cu oamenii. 

Rolul mentorului este de a deveni un prieten bun al voluntarilor (2-3 voluntari/mentor), oferindu-le sprijin pentru a învăţa şi a se dezvolta personal cât mai mult. 

Mentorul trebuie să se întâlnească de cel puţin 2 ori pe lună cu voluntarii, sarcinile acestuia fiind:
- să-i ajute să-şi definească obiectivele de învăţare,
- să sprijine nevoile și aspirațiile voluntarilor, să-i încurajeze să accepte provocări și să depășească dificultățile,
- să motiveze prin încurajări, prin oferirea de feedback și prin oferirea de sprijin voluntarilor pentru a se implica în sarcini provocatoare, 
- să urmărească și să organizeze procesul de învățare al voluntarilor,
- să comunice organizaţiei gazdă, o viziune obiectivă asupra experienţei de învăţare a voluntarilor, oferind sugestii de îmbunătăţire.

Mentorii vor participa la un curs de formare, furnizat de asociaţia noastră, pentru a-şi dezvolta competenţele în acest domeniu.

Fiind un proiect european de voluntariat, beneficiile mentorilor implicaţi vor fi: 
- contract şi certificat de voluntariat;
- oportunitatea de a participa în proiecte de formare, găzduite în ţări europene şi finanţate prin Programul Erasmus+; 
-  satisfacții personale, colegialitate, sprijin al unei rețele și dezvoltare în carieră.

Dacă doriţi să fiţi mentor, vă rugăm să completaţi formularul de înscriere pentru voluntari, disponibil aici: formular.asirys, menţionând că doriţi să vă implicaţi ca mentor.

Seminar introductiv în voluntariat

luni, 26 martie 2018

Principiul după care ne ghidăm ca organizaţie când vine vorba de recrutarea voluntarilor este "intră cine vrea, rămâne cine se implică". Acceptăm voluntari pe tot parcursul anului, însă sunt perioade în care ne dorim o creştere a numărului de voluntari, astfel că organizăm tot felul de evenimente dedicate celor care vor să experimenteze cum e să fii voluntar ASIRYS. 

Cum anul acesta vom găzdui numeroase proiecte internaţionale şi estimăm că peste 100 de tineri din toată Europa vor veni în Tîrgu Frumos, vă invităm la implicare!

Dacă doriţi:
- să vă dezvoltaţi abilităţile de comunicare în limba engleză, 
- să învăţaţi să coordonaţi evenimente şi proiecte,
- să vă dezvoltaţi personal şi profesional,
- să vă faceţi prieteni noi,
- să participaţi la evenimente şi festivaluri,
- să călătoriţi prin proiecte Erasmus,

atunci vă invităm să vă înscrieţi şi să participaţi la seminarul de introducere în voluntariat, unde veţi afla mai multe despre oportunităţile pe care le oferă organizaţia, despre Programul Erasmus+, despre cum puteţi deveni voluntari, despre bursele pe care le oferim voluntarilor activi. Va fi o bună ocazie să vă răspundem la întrebări şi să ne cunoaştem.

Evenimentul va avea loc pe data de 14 aprilie, între orele 13:00 - 16:00, la Centrul ASIRYS. Programul şi toate detaliile evenimentului vor fi comunicate prin email tuturor celor care se înscriu la eveniment.

Pentru înscriere, vă rugăm să completaţi formularul de mai jos, disponibil şi aici:  formular.înscriere.

Vizită de studiu în Finlanda

Suntem bucuroşi să anunţăm că asociaţia noastră a fost selectată pentru a multiplica un model de educaţie finlandez destinat centrelor de tineret. Prima activitate a proiectului, la care vor participa doi membri ai asociaţiei noastre, este o vizită de studiu în Helsinki, Finlanda, derulată în perioada 23-26 aprilie 2018.

Beneficiile modelului de audit și autoevaluare în activitățile de tineret, dezvoltat de lucrători de tineret finlandezi, constau în creșterea vizibilității, identificarea oportunităților de dezvoltare și a punctelor tari ale organizației și ale activităților de tineret.

Proiectul presupune 3 etape:

- Formarea lucrătorilor de tineret din România în utilizarea modelului (vizita de studiu în Finlanda - 23-26 Aprilie 2018);
- Testarea modelului de către lucrătorii de tineret români în propriile centre de tineret (mai – septembrie 2018);
- Evaluarea testării modelului în sistem peer-learning/peer-evaluation (lucrătorii de tineret din Finlanda vor asista pe cei din Romania în implementarea modelului, în vederea optimizării bunelor practici dobândite – octombrie 2018).


Lista cu toţi candidații selectați să participe la acest eveniment, validați şi de Agenţia Naţională din Finlanda, este formată din:

Andreea Popa - Directia Judeteana pentru Sport si Tineret Caras-Severin
Daniela Lupsan - Directia Judeteana pentru Sport si Tineret Caras-Severin
Diana Sabo - DEIS Association
ENIKO KRIZSANOVSZKI - Directia Judeteana pentru Sport si Tineret MARAMURES
Ioana Ursache - ASIRYS SUPER TINERI (Super Tineri)
Mihaela Diana Podariu - Asociatia SUPER TINERI (ASIRYS)
Lazar Catalin - Youth Centre of the Student Sports Cultural Complex TEI
Ana Monica Puscau - Youth Centre of the Student Sports Cultural Complex  Tei
Catalina Tanase - Directia Judeteana pentru Sport si Tineret  Brasov
Camelia Vlad - Directia Judeteana pentru Sport si Tineret Brasov
Sorin Berbecar - Curba de Cultura
Cosmin Catana - Curba de Cultura

Programul: Moneda ASIRYS

Cum unul dintre obiectivele asociaţiei noastre e să dezvolte spiritul antreprenorial, pentru a motiva voluntarii să fie mai activi şi a le monitoriza nivelul de implicare, am lansat programul: Moneda ASIRYS (dacă tot suntem în epoca cripto-monedelor). 

De ce s-a creat programul?

Moneda ASIRYS are rolul de a motiva; să fii voluntar e o chestiune nobilă, îţi dăruieşti timpul pentru binele comunităţii. Moneda ASIRYS se vrea mai mult un joc decât o competiţie, iar recompensele reprezintă un efort al asociaţiei menit să-i răsplătească pe cei care alocă mult timp şi energie activităţilor de voluntariat. Admirăm şi respectăm orice voluntar, chiar dacă alocă doar o oră pe an.

Cum funcţionează? 

Pentru fiecare activitate în care se implică, voluntarii noştri vor primi un anumit număr de monede. Cel/cea care va reuşi să strângă min. 1000 de monede, până pe 26 februarie 2019, va beneficia de o bursă de 1000 de lei.

Toţi cei activi, şi aici vorbim despre cei care obţin de la 200 de monede în sus, vor avea acces la proiecte internaţionale găzduite în România şi în Europa, tabere de planificare ASIRYS, evenimente VIP, vor putea împrumuta cărţi şi le vom oferi materiale promoţionale (tricouri, stickuri, agende etc.). Cu timpul vom dezvolta serviciile oferite voluntarilor, unul dintre ele fiind o sală de fitness, cu acces gratuit pentru voluntarii noştri activi.
Dincolo de aceste recompense, fiecare voluntar, indiferent de numărul de monede, va beneficia de numeroase oportunităţi de dezvoltare personală şi profesională, într-un cadru prietenos, flexibil şi non-formal. 
 
Pentru fiecare eveniment şi tabără, va exista un număr de monede solicitate. De exemplu, dacă facem o tabără a organizaţiei la Poiana Braşov, va trebui să "plătiţi" cu 100 de monede ASIRYS, ce vor fi scăzute din totalul monedelor pe care le aveţi. Să presupunem că aveţi 1000 de monede, dacă mergeţi în tabăra veţi rămâne cu 900 de monede.

De asemenea, pentru a merge în proiecte internaţionale, dacă ai minim 450 de monede, îţi acoperim 50% din costurile de transport (ceilalţi 50% ţi se vor deconta ulterior, de către organizaţia gazdă). Dacă ai cel puţin 1000 de monede, îţi acoperim 80% din costurile de transport, 20% fiindu-ţi decontaţi imediat la sosire, de către noi. Sumele acoperite vor fi scăzute din bugetul total al voluntarului.

Programul se aplică începând cu data de 26 martie 2018 şi va fi relansat în fiecare an, la aniversarea organizaţiei, pe 26 februarie. Vom observa cum evoluează, dacă necesită îmbunătăţiri sau nu, şi sperăm că la un moment dat să putem crea şi o aplicaţie pe telefon. Un alt aspect e că fiecare voluntar va primi la finalul programului o fişă cu toate activităţile în care s-a implicat în anul precedent şi un certificat de voluntar. Astfel va fi mai uşor să vă cuantificaţi şi să vă evaluaţi obiectiv activitatea.


Cum se alocă monedele? 

Fiecare oră de activitate de voluntariat va fi răsplătită cu cel puţin o monedă ASIRYS. Pentru anumite activităţi, care sunt mai puţin populare ori atractive, voluntarii vor primi mai multe monede.

Iată câteva observaţii valabile pentru perioada următoare în privinţa atribuirii monedelor:

- începând cu luna martie până pe 25 iulie 2018, sunt prioritare lucrările de amenajare, design interior şi curăţenie, astfel că pentru fiecare oră, voluntarii vor primi 5 monede;
- scrierea unui proiect de finanţare ori a unui raport final pentru un proiect de finanţare valorează 30 de monede;
- organizarea unui eveniment va fi recompensat cu 3 monede/oră; la fiecare 10 participanţi, se dublează monedele;
- un articol scris de voluntar ori un reportaj realizat şi publicat pe paginile noastre valorează 2 monede, la 1000 de vizualizări, mai primeşte 2 monede;
- participarea la şedinţe şi la evenimente se răsplăteşte cu o monedă pe oră;
- alte tipuri de activităţi vor primi 1 monedă/oră, dar în funcţie de complexitate, poate fi negociat un "preţ"  mai ridicat.


Care sunt beneficiile?  

Cei care demonstrează interes, iniţiativă, care au activitate constantă şi pasiune pentru proiecte non-formale, vor deveni membri în echipa de management a asociaţiei, şi vor fi sprijiniţi în dezvoltarea unei cariere de succes ca lucrători de tineret, manageri de proiecte şi lideri.  
 
Pe data de 26 februarie 2019, cel mai activ voluntar va primi o bursă în valoare de 1000 de lei.  Pentru a beneficia de bursă există o condiţie: voluntarul trebuie să aibă cel puţin 1000 de monede ASIRYS  obţinute dintr-o varietate de activităţi. Se va acorda o singură bursă, voluntarului cu cel mai mare număr de monede.

Programul începe în data de 26 martie 2018 şi se va încheia pe data de 26 februarie 2019. Fişele cu activităţile vor fi anexate la contractul de voluntariat, la finalul lui fiind eliberat un certificat de voluntariat, ce va fi înmânat fiecărui voluntar activ. 


Ce trebuie să fac pentru a obţine 1000 de monede?

Pentru a obţine 1000 de monede, e nevoie de 250 de zile, cu câte 4 ore de voluntariat pe zi, ce valorează o monedă/ora. Însă, cum trebuie respectată condiţia diversităţii, o oră de ajutor la curăţenie şi amenajare valorează 5 monede, un proiect de finanţare scris 30 de monede, un articol - 2 monede, organizarea unui eveniment 3 monede, toate acestea împreună scad numărul de zile şi de ore alocate voluntariatului. Dacă îţi doreşti bursa, trebuie să aloci timp, energie, să vii cu iniţiative, să te implici într-o varietate de activităţi. Însă, indiferent că o obţii sau nu, o să merite efortul! O să înveţi enorm, o să te dezvolţi şi o să beneficiezi de zeci de oportunităţi.

Cum se înregistrează monedele? 

Voluntarii trebuie să se asigure că activitatea lor este monitorizată; de asemenea, voluntarii sunt responsabili de înscrierea activităţilor la care participă prin completarea acestui formular: formular.asirys, după fiecare activitate, ideal, la plecare. La finalul fiecărei luni de activitate, se vor afişa monedele câştigate de fiecare voluntar.  

"Frauda" se pedepseşte cu pierderea monedelor.

Erasmus+ Virtual Exchange

marți, 20 martie 2018

Erasmus+, unul dintre cele mai de succes programe UE, s-a extins și în domeniul on-line odată cu lansarea, în data de 15 martie, a platformei Erasmus+ Virtual Exchange, având ca scop punere în contact a cât mai multor studenți și tineri din țări europene și din vecinătatea sudică a UE. Aceasta va promova, în următorii doi ani, dialogul intercultural și va sprijini îmbunătățirea competențelor prin intermediul unor instrumente digitale de învățare de care vor beneficia cel puțin 25.000 de tineri.

Comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport Tibor Navracsics, a declarat: „Deși este un program de mare succes, Erasmus+ nu este întotdeauna accesibil tuturor. Prin intermediul programului Erasmus+ Virtual Exchange vom facilita sporirea contactelor între persoane, abordarea tinerilor din diferite medii sociale și promovarea înțelegerii interculturale. Acest instrument online va pune în legătură mai mulți tineri din UE cu omologii lor din alte țări; el va ajuta la crearea unor punți de legătură și la dezvoltarea competențelor personale, cum ar fi gândirea critică, educația în domeniul mass-media, limbile străine și capacitatea de a lucra în echipă.”

Erasmus+ Virtual Exchange va face legătura între tineri, lucrători din domeniul tineretului, studenți și cadre didactice universitare din țări europene și din vecinătatea sudică a UE prin discuții moderate, grupuri de proiect transnaționale, cursuri online deschise și acțiuni de formare. Toate activitățile se vor desfășura ca parte a unor programe de învățământ superior sau proiecte organizate pentru tineret. Încă din stadiul pregătitor, platforma a generat interes în rândul universităților și organizațiilor de tineret, fiind deja create 50 de parteneriate, iar 40 de persoane beneficiind de programe de formare pentru a deveni moderatori de dezbateri. Proiectul include cele 33 de țări în care se desfășoară programele Erasmus+ și țări din regiunea sud-mediteraneeană.

Sursa text și foto: Reprezentanța Comisiei Europene în România

9 ani de ASIRYS

miercuri, 14 martie 2018

În acest an sărbătorim 9 ani de activitate. Pe 26 februarie 2009, asociaţia noastră a obţinut certificatul de înregistrare fiscală, însă activităţile de voluntariat s-au desfăşurat încă din luna mai 2008, dar în cadru informal. 

Ca în fiecare an, am organizat un eveniment de celebrare a experienţelor educaţionale acumulate. În acest an, evenimentul a fost organizat de Ioana Ursache, preşedinte interimar, şi a inclus: prezentări ale organizaţiei realizate de voluntari, exerciţii non-formale, prezentarea proiectelor 2018-2019, o gală de premiere a voluntarilor, dans şi tort. Fotografiile de la eveniment pot fi vizualizate aici: foto.aniversare2018

Şi cum în fiecare an ne-am propus proiecte şi provocări noi, pentru perioada următoare ne dorim: 

- să găzduim voluntari internaţionali, 
- să desfăşurăm activităţi sportive, 
- să trimitem tineri în mai multe proiecte în Europa, 
- să elaborăm instrumente de educaţie non-formală, 
- să implicăm mai multe comunităţi şi mai mulţi voluntari, 
- să dezvoltăm un campus al voluntarilor, 
- să susţinem ideile tinerilor, dar nu numai. 

Însă pentru a implementa toate aceste proiecte, avem nevoie de voi!

Dacă vrei să fii în echipa noastră şi să ne ajuţi în implementarea proiectelor noastre, înscrie-te aici: formular.asirys.

12-month EVS Program at CITIZENS of EUROPE Office in Berlin

marți, 6 februarie 2018


Căutăm un tânăr activ, interesat să desfăşoare un stagiu de voluntariat pentru 12 luni, în capitala Germaniei, în perioada martie 2018 - martie 2019. Proiectul se numeşte
"Promoting active citizenship" şi este găzduit de partenerul nostru, Citizens of Europe, din Berlin. Mai multe detalii, mai jos. 

As Citizens of Europe e.V. exists thanks to the voluntary commitment of its members, and as some of them come directly from an EVS experience, we would like to offer to more and more young people the opportunity to experience on a daily basis what active European citizenship actually implies and at the same time to facilitate a personal and professional growth process by working at an NGO which deals with those topics in diverse fields of actions.

Note: we are only considering applications from Romania residents for this round.
 
Requirements:

  • between 21-30 y.o.
  • never participated in a long-term activity supported by Erasmus+
  • fluent English
  • knowledge of German is appreciated, but not a must
  • pro-active position, ability to work independently
  • interest in Europe and civil society projects
  • previous project management experience is appreciated

Opportunities:

  • implementing his/her own project
  • experiencing work in transnational projects with partners all around Europe
  • perfecting teamwork and shared responsibilities
  • strengthening communication competencies and soft skills
  • intercultural environment
  • contributing to sustainable development of communities
  • establishing new contacts
  • educating him-/herself on European democracy and active citizenship
  • personal and professional growth, raising adaptability and facing new challenges

Duties:

  • assisting in European projects (strategic partnership, trainings, study visits and meetings etc.)
  • managing the office together with a staff member
  • taking part in organising „My Europe“ Film Festival
  • contributing to Citizens' online presence (managing websites, newsletters and social media)
  • communication with partners

Practical arrangements:

  • 12-month program starting in March 2018
  • 4-day 35-hour work week
  • monthly allowance covering accommodation, food, pocket money
  • 12-month public transport pass
  • reimbursement of travel expences to and from Berlin (max. 275 euros)
  • German language course
  • health insurance by Cigna
  • 2 EVS trainings in Germany
  • 2 days off per month (can be accumulated in 24 days off in a year)
  • support of a coordinator and a mentor
  • YouthPass at the end of the EVS

TO APPLY send your CV and a short motivation letter specifying your experience managing (or participating in) active citizenship projects. Please, send your CVs and motivation to supertineri@yahoo.com. Shortlisted candidates will be invited for a Skype call with Citizens of Europe representatives.
The deadline for applications is February 18th, 2018.

With questions address Citizens of Europe: office@citizens-of-europe.eu.


More details: HERE.

Stagiu de voluntariat în Ţara Galilor

vineri, 12 ianuarie 2018

Sunteți o persoană pro-activă, interesată de o agricultură durabilă, dispusă să se implice activ și să-şi facă vocea auzită pentru un sistem alimentar sustenabil? Atunci e posibil să te intereseze acest stagiu de voluntariat. În fiecare vară, Young Friends of the Earth Europe găzduieşte voluntari într-o fermă în Ţara Galilor.

Every summer, we pair up four volunteers for placements on a beautiful, community-supported, organic, family farm in Wales. But this isn't ordinary WWOOFing – it is a two-in-one opportunity, during which you will tackle the problems of our current food system and work towards sustainable solutions.

The farm is run by Gerald Miles, a prominent campaigner who has been at the heart of the anti-GM movement in the UK for decades. Volunteers get hands-on experience in working on an organic farm rooted at the heart of a local community and get involved in planning and delivering campaigns to make the local area herbicide- and pesticide-free, as well as raising awareness about the risks of GMOs in agriculture.

When: 2-3 months in summer 2018. Placements will run over two periods: either May-July or July-September. There is some flexibility in dates, let us know your availability in your application.

Where: Caerhys Organic Farm, Pembrokeshire, South Wales

Cost: YFoEE will cover your travel, accommodation and food costs. This project is generously supported by a donation left in the will of Helen Holder, a brilliant environmental activist who worked for many years with both Gerald Miles and Friends of the Earth Europe.

Who are we looking for: Young people between the ages of 18 and 30, passionate about sustainable food and looking for experience of sustainable farming and campaigning against herbicides, pesticides, GMOs and other forms of unsustainable agriculture.


More details, here: www.foeeurope.org/yfoee/agri_activism_placement.

Eveniment gratuit pentru pasionaţii de jurnalism!

sâmbătă, 6 ianuarie 2018

Te-ai gândit vreodată la meseria de jurnalist? Iar dacă nu, îți place să scrii? Vrei ca vocea ta să fie auzită, să atragi cititori şi să îți exprimi ideile?

Atunci te aşteptăm la workshop-ul de scriere jurnalistică ASIRYS! Revista "Adolescentin" are nevoie de redactori noi, opinii inedite şi articole diverse! Vei învăța să îți structurezi un articol, să acaparezi cititorul încă de la prima frază şi să scrii cum nu ai mai făcut-o până acum!

Hai cu noi să acumulezi experiență, să înveți scriind şi să evoluezi făcând ceea ce îți place!
Participând la workshop, vei descoperi cum se scrie un articol adevărat, care este stilul tău şi cum îl poți valorifica astfel încât să transmiți mesajul tău eficient.

Te aşteptăm duminică, 28 ianuarie la ora 13:00 la centrul de voluntariat ASIRYS din cadrul liceul Trinitas (lângă sala Tineretului/stadion), să facem cunoştință şi să desluşim arta scrisului. Pentru a participa, te rugăm să completezi acest formular: www.formular.asirys. Evenimentul este gratuit. De asemenea, cei care vor dori să intre în echipa noastră de jurnalişti, vor beneficia de diverse oportunităţi: deplasări în străinătate, cursuri şi tabere de formare, acces la evenimente inedite, prieteni noi, dezvoltare personală etc.

Tips for carrying out a training course

joi, 14 decembrie 2017

The success of a training course is the result of a long preparation. Here you can find some useful tips:

Before the training

 
• Plan everything in advance: agenda, working team, space, materials necessary, eventual local transport, accommodation etc.
• Analyse the motivation, educational background and expectation of each participant. It’s important to have a homogeneous group in terms of motivations and skills, in order to deliver a successful TC.
• Before the arrival send all the useful information to the participants, taking in consideration the multicultural aspects and special needs.

During the training

 
• Follow a gradual learning flow! After an introductory session (presentation of the project, team and participants), it is good to introduce the main topics (e.g.: urban garden and youth work) and, after, details of each topic.
• Once you talk about gardening, bear in mind the idea of the garden as an educational and social tool! It is a training for youth workers willing to use the gardening in their work, not a training for individuals eager to set up an own private garden!
• Interchange theoretical and practical sessions in order to keep high the motivation and concentration. Especially organize gardening activities, putting in practice what was learned.
• Stimulate creativity and diversity! As the participants are coming from different countries, and especially if they are from different continents, give them enough space to meet and exchange personal and professional ideas and knowledge.
• Plan several study visits! Especially for the urban gardening topic, it’s very welcomed to know close-up any reality dealing with gardening: community garden, cooperatives, NGO’s etc.
• Put yourself in their shoes—or seats. Give frequent breaks, especially for half-day or all-day sessions.
• Encourage participation. Make the session lively by engaging participants in the learning process.
• Solicit feedback on the training session and organize a daily evaluation! It will help to track motivation, the learning path and see if the session succeeds or not.
• Following daily evaluation of the participants and working team, revise the programme!
• Organize public local gardening activities! Valorise your intercultural group, giving the opportunity to run a local activity in a public space, such as a square, garden or any green area. Local people will become more interested and motivated to take bottom–up initiative with the participants of the training! Such public activity will be practical result of the training as well as a small gift to the local community from the hosting group.
• Last day, make a final evaluation with the participants; get feedback about all the framework of the training carried out: agenda, logistics, learning outcomes, results, potential follow-up activities etc. You will take in consideration it during the follow–up activities with the working team.


After the training

 
• Make a final evaluation with the working team, paying attention also to the working methods used and their impact! The success of a new training is based on the deep evaluation of the previous one.
• Give visibility to the success of your training course! Use testimonies, video, pictures of the programme and places visited! It will help to have a more long and deep impact at local and transnational levels. Your experience could be taken as an example and replicated by other youth workers.
• Provide to the participants a certificate of participation.


Source: plantingcities.eu

Youth Wiki - o nouă platformă pentru tineri

miercuri, 13 decembrie 2017

Wiki pentru tineri (Youth Wiki) este enciclopedia online a Europei în domeniul politicilor naționale pentru tineret. Platforma prezintă o bază de date cuprinzătoare a structurilor, politicilor și acțiunilor naționale care sprijină tinerii. Aceasta acoperă cele opt domenii principale de acțiune identificate în Strategia UE pentru tineret 2010-2018: educația și formarea, ocuparea forței de muncă și spiritul antreprenorial, sănătatea și bunăstarea, participarea, activitățile de voluntariat, incluziunea socială, tineretul și lumea, precum și creativitatea și cultura.

Ce este Wiki pentru tineri?
Wiki pentru tineret este o platformă online care oferă informații despre politicile de tineret ale țărilor europene.

Obiectivul principal al Youth Wiki este sprijinirea cooperării europene bazate pe dovezi în domeniul tineretului. Acest lucru se realizează prin furnizarea de informații privind politicile naționale în sprijinul tinerilor - într-un mod prietenos și actualizat în mod continuu - în urma adoptării unui cadru reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului 2010-2018 (Strategia UE pentru tineret).

Scopul general este de a ajuta Comisia Europeană și statele membre în luarea deciziilor prin furnizarea de informații privind stadiul actual al reformelor și inițiativelor. Colectarea de informații calitative permite, de asemenea, schimbul de informații și abordări inovatoare și poate susține activitățile de învățare reciprocă.

În prezent, 27 de țări participă la Wiki pentru tineret.

Care este conținutul paginilor Wiki ale tinerilor?

 
Conținutul Wiki-ului pentru tineret este alcătuit din prioritățile politice stabilite de Comisia Europeană și de statele membre în cadrul cooperării europene în domeniul tineretului.

În special, acesta este dezvoltat în vederea sprijinirii angajamentelor majore la nivel european și a evoluției politicilor pentru domeniile de acțiune identificate în Strategia UE pentru tineret.

Informațiile sunt furnizate și actualizate anual de corespondenții naționali (NC), desemnați de guvernele fiecărei țări participante. Este esențial calitativ și permite analiza reformelor și tendințelor în orientările politice din țările participante.

Principala sursă de informații constă în documente oficiale provenite de la autoritățile naționale de nivel înalt din domeniul tineretului, adică autoritățile responsabile cu politica de tineret din fiecare țară.

De asemenea, NC se referă la studii, sondaje, analize sau evaluări efectuate direct de către autoritățile publice sau comandate centrelor de cercetare, experților, grupurilor de reflecție și altor instituţii similare.


Informaţii despre România, se găsesc AICI.

Satele și orașele mici, catalizatori pentru dezvoltarea rurală

miercuri, 6 decembrie 2017

Acest raport a fost publicat de Comitetul Economic şi Social European şi este realizat de Tom Jones. Noi am găsit utile informaţiile ce vizează provocările şi oportunităţile din satele şi oraşele mici, cu atât mai mult cu cât misiunea noastră ca organizaţie e dezvoltarea comunităţilor mici. 

"1. Concluzii și recomandări

Concluzii

1.1    CESE (Comitetul Economic şi Social European) consideră că, în ciuda creșterii dezechilibrelor demografice și a declinului activității economice tradiționale, în numeroase sate și orașe mici există suficiente dovezi de bune practici care să justifice optimismul cu privire la un viitor durabil în multe așezări rurale, dacă nu chiar în toate. Aceste așezări pot reprezenta un catalizator pentru o regenerare rurală mai amplă și durabilă.

1.2    Totuși, optimismul depinde de un efort global și susținut, care să implice cetățeni și resurse financiare la toate nivelurile de guvernare și în toate cele trei sectoare: privat, public și societatea civilă.

Recomandări

1.3    CESE susține pe deplin inițiativa „Sate inteligente” a Comisiei Europene, în special în lumina promisiunilor referitoare la cooperarea dintre direcțiile generale ale CE. Programele de dezvoltare rurală naționale și regionale, pe care DG AGRI le gestionează în comun cu statele membre, joacă un rol esențial, însă nu vor putea niciodată investi suficiente resurse în această inițiativă fără realizarea unor investiții publice naționale, regionale sau locale. CESE ia notă de faptul că este în curs de elaborare un aviz al Comitetului Regiunilor cu privire la Inițiativa „Sate inteligente” și sprijină aceste lucrări .

1.4    Banda largă de mare viteză - mobilă și fixă - este esențială pentru ca satele și orașele dezvoltate în mod inteligent să poată spera la dezvoltare economică și socială și ea trebuie să fie pe deplin accesibilă, astfel cum se garantează în contextul „testării în mediul rural”, descrisă în Declarația de la Cork 2.0 din 2016.

1.5    Serviciile publice implicate în educație, formare, sănătate și asistență socială, precum și în îngrijirea copiilor, ar trebui să fie accesibile, integrate și inovatoare în ceea ce privește utilizarea progreselor tehnologice.

1.6    Autoritățile de planificare din zonele rurale ar trebui să promoveze proceduri care să permită renovarea clădirilor nefolosite din sate și micile orașe, garantând taxe comerciale scăzute pentru întreprinderile noi și compensații financiare provenite din proiectele privind comerțul cu amănuntul din zonele periferice ale localităților. Atunci când se pun la dispoziție astfel de clădiri renovate, trebuie avute în vedere nevoile organizațiilor neguvernamentale locale, precum și cele ale sectorului public și privat.

1.7    Conectivitatea slabă între rețelele de transport reprezintă o altă provocare; se recomandă partajarea mijloacelor de transport și utilizarea autobuzelor și a autovehiculelor aflate în proprietatea comunității atunci când sectorul privat se retrage.

1.8    Ori de câte ori este posibil, angajatorii ar trebui să fie încurajați să sprijine munca la distanță și să conștientizeze beneficiile potențiale ale încheierii de parteneriate rural/urban. Contribuția agroturismului și a turismului rural, activitățile legate de sănătate și brandingul produselor agricole și al produselor artizanale locale, precum și extinderea catalogului de evenimente culturale și istorice sunt foarte importante în acest context. Cu sprijinul programului de dezvoltare rurală, antreprenorii au posibilitatea de a atrage investiții străine, precum și de a concepe și de a comercializa produse cu valoare adăugată.

1.9    Guvernanța la nivelul cel mai apropiat de cetățean este o problemă națională sau regională. Cu toate acestea, satele și orașele mici au nevoie de capacitare, de competențe sporite și de acces la resursele financiare, pentru a îndeplini și susține dorințele cetățenilor lor.

1.10    LEADER și grupurile de acțiune locală ar trebui să fie pe deplin susținute în eforturile lor de promovare a dezvoltării locale prin încurajarea creării și dezvoltării de întreprinderi, atât private, cât și non-profit, precum și în eforturile de a asigura un spirit comunitar militant și solidar. Printr-o cooperare sporită, aceste eforturi ar putea fi extinse prin intermediul dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității (DLRC).

1.11    Cu toate acestea, cel mai important lucru ar fi ca cetățenii din satele și orașele mici să dobândească un sentiment de apartenență la comunitate care să încurajeze preluarea de responsabilități în interiorul acesteia. Școlile și mentorii locali ar trebui să promoveze spiritul de conducere. Noii lideri în devenire au nevoie de sprijinul deplin al agențiilor de consultanță și al organizațiilor neguvernamentale, care au acces la cele mai bune practici și la inițiative similare relevante.

1.12    Satele dezvoltate în mod inteligent emergente ar trebui puse în valoare la nivel regional, național și european. Instituțiile UE și părțile interesate ar trebui să organizeze o zi festivă în fiecare an, pentru a promova comunitățile solidare, de succes, din satele și orașele mici.

1.13    În vederea consolidării și dezvoltării unui sentiment de parteneriat, în adevăratul sens al cuvântului, între metropole sau orașe mari și așezările învecinate, CESE susține recomandările din documentul asociației R.E.D din 2016 , intitulat „Making Europe Grow with its Rural Territories” (Dezvoltarea Europei odată cu teritoriile sale rurale) și proiectul-pilot privind înfrățirea între orașe, lansat de Carnegie Trust. Principiile dezvoltării durabile și ale economiei circulare ar trebui să se aplice parteneriatelor dintre zonele urbane și cele rurale.

1.14    Comitetul susține apelul formulat de Manifestul Rural European, adoptat de cel de-al doilea Parlament rural european în noiembrie 2015, privind „consolidarea cooperării între comunități, organizații și autorități, în zonele rurale și urbane, pentru a profita pe deplin de legăturile sociale, culturale și economice care pot lua naștere în urma acestei cooperări; și pentru un schimb intens de idei și bune practici între cei implicați în zonele rurale și urbane.”

1.15    CESE recomandă ca Banca Europeană de Investiții să conceapă scheme de sprijin personalizate pentru întreprinderile rurale mici, atât private cât și sociale, inclusiv pentru cooperative, astfel cum s-a promis în programul pentru 2017-2019.

1.16    Consiliul European al Tinerilor Agricultori și alte organisme reprezentative de tineret ar trebui susținute pentru a crea o cale de urmat pentru forumurile de tineret din comunitățile locale, care să dinamizeze acțiunile corespunzătoare nevoilor și aspirațiilor lor. Aceste organisme trebuie să aibă un cuvânt mult mai important de spus în dezvoltarea unor soluții economice și sociale, iar formarea, mentoratul și sprijinul financiar trebuie adaptate în funcție de aspirațiile lor.

1.17    Nr. 11 pe lista ONU privind obiectivele de dezvoltare durabilă se referă la orașe și comunități. Satele și orașele mici durabile ar trebui incluse în cadrul „comunităților”.

1.18    Valorile culturale din sate și micile orașe ar trebui să ocupe un loc important în publicitatea pentru Anul European al Patrimoniului Cultural 2018 și în cadrul inițiativelor prilejuite de acesta. Un rol important în promovarea tradițiilor și a culturii poate fi jucat de locuitorii mai în vârstă; prin urmare, este de dorit să le fie create condiții pentru a activa în acest sens.

1.19    Comitetul recomandă să se facă schimb de „bune practici” la toate nivelurile. Acest lucru se realizează deja prin REDR, ELARD, ECOVAST și ERP, regăsindu-se în publicația „The best Village in the World” (Cel mai bun sat din lume) ,

2.    Introducere

2.1    Zonele rurale sunt o parte esențială a Europei, de ele depinzând două tipuri esențiale de activitate economică: sectorul agricol și cel forestier. Comunitățile din orașele mici și din sate locuiesc aici, fac parte din aceste zone rurale și au fost întotdeauna un cadru în care oamenii trăiesc și muncesc.

2.2    Orașele mici din zonele rurale reprezintă un centru pentru zonele limitrofe de sate și cătune. La rândul lor, orașele mici se situează la periferia unor zone urbane majore. Toate aceste componente sunt interdependente. Ele reprezintă parteneri esențiali în cadrul parteneriatelor rural/urban – un concept care a fost promovat de DG Regio  și OCDE – în care ambii parteneri au un statut egal în ceea ce privește gestionarea și planificarea viitorului lor. Satele și orașele mici din Europa s-au confruntat cu numeroase schimbări – economice și sociale – și se confruntă în continuare cu necesitatea de a se adapta la caracteristicile lumii moderne.

2.3    Alături de agricultură și silvicultură, satele și orașele mici reprezintă „coloana vertebrală” a zonelor rurale și asigură locuri de muncă, servicii și educație atât pentru ele însele, cât și pentru zonele limitrofe de sate și cătune. La rândul lor, orașele mici se află la periferia orașelor mai mari și a metropolelor. Astfel, se creează o relație între zonele rurale și cele urbane, aceasta fiind o caracteristică a oricărei regiuni. Zonele urbane și rurale își furnizează servicii reciproc – zonele urbane depind de zonele rurale pentru aprovizionarea cu alimente și sunt o piață de desfacere pentru produsele din zonele rurale, în timp ce zonele rurale oferă locuitorilor orașelor recreere și liniște.

2.4    Există o puternică tradiție în numeroase zone rurale în ceea ce privește sentimentul de apartenență la comunitate. Această tradiție este periclitată, constatându-se totodată că numeroase zone rurale mai îndepărtate sunt abandonate și părăsite.

3.    Provocări specifice

3.1    În ultimele decenii, comunitățile rurale s-au confruntat cu provocări ca urmare a tendinței de centralizare a numeroase servicii din motive legate de economia de scară, de schimbările în materie de transport și călătorii și de modul de trai al oamenilor din epoca modernă. Întreprinderile locale de servicii părăsesc comunitățile rurale; multe magazine, servicii bancare și poștale dispar, iar școlile rurale mici se închid.

3.2    Șomajul în zonele rurale nu este imediat vizibil, deoarece cifrele sunt mici, comparativ cu persoanele fără loc de muncă din zonele urbane; cu toate acestea, zonele rurale se confruntă cu o problemă suplimentară în ce privește accesul la asistență din partea centrelor de ocupare a forței de muncă – care sunt situate în orașe – și suferă adesea din cauza că oferta de transport public rural se reduce tot mai mult. Șomajul poate fi scăzut deoarece foarte mulți tineri au plecat în căutare de formare, educație sau locuri de muncă, în timp ce mulți dintre cei care rămân lucrează pentru salarii mici.

3.3    Bugetul public, atât de important pentru susținerea comunităților rurale, se confruntă cu solicitări tot mai numeroase, ca urmare a creșterii costului vieții, în general, și a creșterii costului prestării de servicii.

3.4    Investițiile în drumuri și autostrăzi încurajează utilizarea autoturismului privat ca cea mai ușoară modalitate de a merge la lucru. Oamenii sunt acum mult mai pregătiți să se deplaseze pe distanțe mai lungi, dar, în schimb, au devenit mai puțin dependenți de locul de muncă sau de furnizarea de servicii în comunitatea lor locală.

3.5    Obiceiurile legate de cumpărături s-au schimbat și ele. Oamenii fac adesea cumpărături în localitatea unde lucrează, de obicei într-un oraș mare sau o metropolă, și nu în satul sau orașul mic în care locuiesc sau cumpără prin internet, bunurile fiind livrate acasă. Toate acestea au accelerat dezafectarea magazinelor locale.

3.6    Tinerii pleacă din zonele rurale pentru formare, educație și pentru a munci în orașe. Fără a menține locuri de muncă în zonele rurale, atragerea tinerilor în comunitățile rurale de unde provin este dificilă. Există o nevoie urgentă de a plasa perspectiva tinerilor în centrul democrației locale și de a le lua în considerare opiniile. Organizațiile reprezentative de tineret ar trebui să fie sprijinite pentru a încuraja participarea la guvernanță. De asemenea, organismele economice și sociale ar trebui să-și testeze activitățile de consiliere și sprijin financiar direct în rândul tinerilor.

3.7    Coeziunea între generații este pusă în pericol de dezechilibrul numeric dintre grupele de vârstă. Posibilitatea de a beneficia de măsuri de ocupare a forței de muncă personalizate, de școli și de facilități de îngrijire a copiilor, precum și disponibilitatea unor locuințe accesibile financiar în zonele rurale sunt esențiale pentru a le permite tinerilor și familiilor cu copii să rămână sau să se întoarcă în comunitățile rurale. În rândul membrilor comunităților există uneori puncte de vedere diferite în ce privește activitatea economică pe plan local. Trebuie să existe dialog și înțelegere pentru a se găsi un echilibru între un cadru de viață liniștit și lansarea unor inițiative adecvate de creare de locuri de muncă.

4.    Oportunități

4.1    Inițiativa „Sate inteligente” a Comisiei Europene joacă un rol esențial, în special având în vedere promisiunile de cooperare între direcții. Programul de dezvoltare rurală al DG AGRI joacă un rol esențial, însă nu va putea niciodată investi suficiente resurse în această inițiativă fără a face apel la contribuția altor direcții generale și fără realizarea unor investiții publice naționale, regionale sau locale. Această inițiativă-pilot trebuie inclusă, după evaluare, în orice nouă politică agricolă comună sau nou program regional și extinsă ulterior, astfel încât să includă orașele mici ca parte a unei „renașteri rurale”.

4.2    Banda largă este esențială pentru toate zonele rurale. Îmbunătățirea acoperirii de bandă largă - mobilă și fixă - ar putea sprijini o gamă largă de activități, nu numai în ce privește dezvoltarea întreprinderilor și posibilitatea de a „lucra de acasă”, dar și calitatea vieții de zi cu zi a cetățenilor. Ea ar putea permite învățarea online, accesul la o asistență medicală mai bună și comercializarea de servicii disponibile online. Există exemple de bune practici care demonstrează că îmbunătățirea accesului la internet în zonele rurale a adus beneficii comunităților. Ar trebui să li se ofere cetățenilor, în special celor în vârstă, posibilitatea de a dobândi cunoștințe de bază pentru a putea utiliza internetul.

4.3    Ori de câte ori este posibil, angajatorii ar trebui să fie încurajați să sprijine munca la distanță și să conștientizeze beneficiile potențiale ale încheierii de parteneriate rural/urban. Cu sprijinul programului de dezvoltare rurală, antreprenorii au posibilitatea de a atrage investiții străine, dar și de a concepe și de a comercializa produse cu valoare adăugată, precum alimente, băuturi, produse legate de patrimoniul peisagistic și istoric, activități culturale, recreative și în materie de sănătate, asigurând totodată continuitatea artizanatului rural și a competențelor ecologice.

4.4    Serviciile publice din educație, formare, sănătate și asistență socială ar trebui să fie integrate, grupate și inovatoare în ceea ce privește utilizarea progresului tehnic, pentru a evita discriminarea și excluderea, în special a locuitorilor vârstnici și a adolescenților din zonele rurale. Dispersarea administrațiilor publice ar putea oferi un exemplu în ceea ce privește reducerea saturației și poluării urbane, favorizând totodată un sentiment de echitate în raport cu zonele rurale. Autoritățile locale joacă un rol esențial în planificarea pentru zonele rurale și în întreprinderea unor acțiuni pozitive în cadrul comunităților rurale, astfel încât continuitatea și evoluția lor viitoare să fie încurajate și susținute. Aceeași clădire ar putea găzdui mai multe servicii sau clădirile nefolosite ar putea fi convertite pentru noi activități comerciale, creându-se noi locuri de muncă ce pot oferi oportunități pentru o activitate economică mai intensă. Atunci când se pun la dispoziție astfel de clădiri renovate trebuie avute în vedere necesitățile organizațiilor neguvernamentale locale, precum și cele ale sectorului public și privat.

4.5    Trebuie depuse eforturi în vederea dezvoltării unui sentiment de parteneriat, în adevăratul sens al cuvântului, între metropole sau orașele mari și așezările învecinate, astfel încât acestea să împărtășească, în condiții convenite de comun acord, sentimentul de apartenență, brandingul și investițiile comune. Împreună cu alte organizații, R.E.D. a recomandat în 2016 adoptarea unei strategii politice europene pentru zonele rurale până în 2030 . Un alt exemplu este proiectul-pilot privind înfrățirea de orașe, lansat de Carnegie Trust. Principiile dezvoltării durabile și ale economiei circulare ar trebui să se aplice parteneriatelor dintre zonele urbane și cele rurale.

4.6    Cel de-al doilea Parlament rural european a adoptat, în noiembrie 2015, Manifestul Rural European. Rețeaua Parlamentului rural european (ERP), cu parteneri în 40 de țări europene, urmărește temele definite în acest manifest. ERP militează pentru „consolidarea cooperării între comunități, organizații și autorități în zonele rurale și urbane, pentru a profita pe deplin de legăturile sociale, culturale și economice care pot lua naștere în urma acestei cooperări; și pentru un schimb intens de idei și bune practici între cei implicați în zonele rurale și urbane.” Activitățile se desfășoară cu participarea tuturor partenerilor, pe diferite teme, precum: „Orașele mici”, „Servicii și infrastructură durabile” și „Dezvoltare rurală integrată și LEADER/DLRC”, care se vor concretiza într-un raport ce va fi prezentat și discutat cu ocazia celui de-al treilea Parlament rural european din Venhorst, Țările de Jos, în octombrie 2017.

4.7    Banca Europeană de Investiții ar trebui să conceapă scheme de sprijin personalizate pentru micile întreprinderi din zonele rurale, atât private cât și sociale, inclusiv pentru cooperative, așa cum a promis în programul pentru 2017-2019, sprijin ilustrat prin susținerea întreprinderii Niki’s Sweets din Agros, Munții Troodos din Cipru.

4.8    Sectorul voluntariatului este foarte activ în zonele rurale, ajutând la coordonarea acțiunilor și la colaborarea dintre oameni. Întreprinderile sociale și comunitare, cum ar fi cele 300 de întreprinderi socioeconomice din Danemarca cărora li s-a permis să folosească eticheta „RSV”, adică „întreprindere socioeconomică înregistrată” (Virksomhed) sau Cletwr cafe din zona centrală a Țării Galilor, contribuie într-o măsură tot mai mare la înlocuirea serviciile publice și private devenite indisponibile. Activitatea lor este coerentă cu conceptul de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI). Sprijinul și consilierea din partea unor organizații precum Fundația Plunkett în ce privește asigurarea și menținerea sustenabilității întreprinderilor sociale și comunitare prezintă o mare importanță.

4.9    Cetățenii din sate și orașe mici reprezintă toate straturile sociale și trebuie să aibă cu toții un cuvânt de spus în comunitatea lor locală. Nivelul cel mai de jos al administrației publice - consiliile comunale sau autoritățile locale (din orașele mici) - ar trebui să fie implicat în procesul decizional la nivel local și ar trebui consolidat și capacitat pentru a răspunde acestei nevoi. Oamenii se mândresc cu comunitățile lor locale, iar acest lucru poate fi recunoscut ca resursă și utilizat pentru a-i încuraja și pe alții să se implice. Oamenii de afaceri aflați la pensie și cei care au lucrat în sectorul public sau civil au multe competențe de oferit. Programele europene și locale realizează proiecte care au încurajat dezvoltarea unor parteneriate locale în sate sau în orașele mici, iar în urma acestui proces au apărut numeroși antreprenori la nivelul comunității. Aceștia provin din toate sectoarele și au devenit ambasadori ai comunităților lor.

4.10    Satele și orașele mici reprezintă o parte importantă a culturii Europei. Ele își păstrează adesea obiceiurile și tradițiile locale. Aceste așezări rurale sunt de obicei „istorice”, iar arhitectura lor reflectă materialele de construcție și stilurile locale de-a lungul mai multor secole. Centrele orașelor mici au menținut de obicei în activitate mai multe întreprinderi locale și nu au fost copleșite de fațadele standard impuse de lanțurile de magazine, cum este cazul centrelor urbane mai mari. Așezările rurale mici sunt, de asemenea, strâns legate de peisajele în care sunt situate, iar acest cadru contribuie în mare măsură la ambianța satelor și a orașelor mici, reflectând originile lor diverse – poziții defensive pe vârful unui deal, puncte de trecere peste un râu, izvoare, malul lacurilor, insule sau coastă etc. Valorile culturale din sate și din micile orașe ar trebui să ocupe un loc important în publicitatea pentru Anul European al Patrimoniului Cultural 2018 și în cadrul inițiativelor prilejuite de acesta. Un rol important în promovarea tradițiilor și a culturii poate fi jucat de locuitorii mai în vârstă; prin urmare, este de dorit să le fie create condiții pentru a activa în acest sens.

4.11    Aceste sate și orașe mici au resurse prețioase de care se pot folosi pentru a reuși să își mențină sau să își îmbunătățească economiile locale. Ele sunt strâns legate de producția agricolă, silvică și energetică locală, precum și de agroturism și de turismul rural, de activitățile legate de sănătate, de festivalurile culturale, de protecția mediului și de educație. Există sute de exemple în Europa, cum ar fi Kozard în Ungaria și Alston Manor în Anglia, care ar putea fi folosite ca modele de urmat. Raportul ECOVAST intitulat „The Importance of Small Towns” (Importanța orașelor mici) contribuie, de asemenea, în mod semnificativ la descrierea și înțelegerea importanței rolului pe care îl au satele și orașele mici.

4.12    Viitoarele politici rurale asupra cărora s-a convenit cu entuziasm în cadrul Conferinței Cork 2.0 din septembrie 2016 ar trebui să ajute statele membre și regiunile să elaboreze politici rurale de sprijin și să încurajeze proiectele din cadrul programelor europene. Punerea în aplicare a „testării în mediul rural” descrise în cadrul conferinței Cork 2.0 este esențială pentru UE, statele membre și regiuni.

4.13    Metodologia LEADER și cea a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității (DLRC), promovate de UE, oferă instrumente de sprijin pentru consolidarea și capacitarea comunităților rurale. LEADER și grupurile de acțiune locală pot susține eforturile locale de încurajare a creării și dezvoltării întreprinderilor, atât a celor private, cât a celor non-profit, și de asigurare a unui spirit comunitar militant și solidar. Până în 2014, inițiativa LEADER a fost susținută de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, însă începând cu 2015, și alte fonduri structurale și de investiții pot pune în aplicare această metodologie prin finanțarea din mai multe fonduri, în cooperare cu DLRC. Pentru aceasta, este nevoie de o cooperare sporită; exemple utile în acest sens fiind IRD Duhallow, SECAD din Comitatul Cork, precum și PLANED din Țara Galilor, care au pus în aplicare o abordare DLRC de tip ascendent, de mai mulți ani.

4.14    Există numeroase proiecte rurale în cadrul programelor europene care pot demonstra cu succes o diversitate considerabilă de „bune practici” în sate și în orașele mici. Bunele practici demonstrează, de asemenea, necesitatea și importanța intermediarilor pentru susținerea antreprenorilor și a grupurilor mici.

Bruxelles, 18 octombrie 2017

9 ani de ASIRYS

În acest an sărbătorim 9 ani de activitate. Pe 26 februarie 2009, asociaţia noastră a obţinut certificatul de înregistrare fiscală, însă a...