Asociația SUPER TINERI (ASIRYS)

A fost publicat ghidul programului Erasmus + în limba română. Anunţul oficial sau apelul se găseşte AICI . În anul 2014 bugetul României pentru programul Erasmus+ este de 49 253 388 Euro. Programul este împărțit în 5 domenii, cu diverse grupuri țintă. Pentru Tineret bugetul este de 823 462 euro pentru lucrătorii în domeniul tineretului şi 4 728 492 euro pentru schimburi de tineri şi EVS. Global pe acţiuni, distribuţia este: Pentru acţiunea KA1 (proiecte de mobilitate): 37 247 804 Euro Pentru acţiunea KA2 (parteneriate strategice): 11 766 947 Euro Pentru acţiunea KA3 (dialogul structurat): 238 638 Euro Întrucât pentru domeniul tineret vor exista 3 termene limită la acţiunea KA1, procentual bugetul disponibil se va repartiza astfel: 40% (primul termen), 35% (al doilea termen), 25% (ultimul termen). În mod excepţional în 2014, pentru acţiunile KA2 şi KA3 în sectorul tineret vor fi doar 2 termene limită, procentual bugetul disponibil fiind repartizat 50% şi 50% între cele două term

TED.com este unul din cele mai complexe şi interesante siteuri educative şi inspiraţionale pe care le ştim. Din acest motiv, o să încercăm să-l valorificăm şi să împărtășim cu voi cât mai multe informații pe tema dezvoltării comunitare sau dezvoltării durabile. Începem cu acest material (am inclus şi transcriptul disponibil pe site).   "Dorinţa de a trăi altfel poate porni din cele mai neobişnuite locuri. Sunt din Todmorden, un orășel comercial din nordul Angliei, 15 mii de locuitori, între Leeds şi Manchester. Un orăşel destul de normal. Arăta aşa, iar acum arată aşa, cu fructe, legume şi plante aromatice peste tot. Îi spunem „Grădinărit de Propagandă”. (Râsete) Parcarea de mașini din colţul gării, în faţa Centrului de Sănătate, grădinile oamenilor, și chiar în faţa postului de poliţie. (Râsete) Avem faleze comestibile de-a lungul canalului și avem cimitire roditoare. Pământul e extrem de bun. (Râsete) Am inventat și o nouă formă de turism, se numeşte „Turism de Legume”

”Își au nu numai cărțile soarta lor, ci și orașele-ca purtătoare de istorie și viață spirituală”. ”Muzeul Municipal Pașcani”, un purtător de istorie la rîndul său,  a rezultat din urma unor numeroase cercetări realizate în zone ca Prisaca, Fântanele, Boşteni, Hârtoape, Dumbrava, Heci, Gura Bădiliţei, Ruginoasa, Topile, Gâşteşti, Tătăruşi, Valea Seacă, Moţca, Sodomeni. Dorința de a reuni într-un singur loc, urmările unui trecut tumultos al strămoșilor noștri, a trezit în locuitorii orașului Pașcani o speranță  că viața culturală și spirituală al acestui mic plai moldovean, nu va fi dată uitării.  În perioada de mult apusă, truda cercetătorilor a scos la iveală din numeroasele zone arheologice menționate mai sus, peste 2000 de obiecte de o valoare inestimabilă, cum ar fi  unelte și arme preistorice, vase din diferite culturi, monede de argint din 1402, fragmente osteologice de mamut provenite de pe valea Siretului, dar și obiecte de patrimoniu care se încadrează în domeniul etnografie

Acest tip de agent comunitar este o inovație a Fundației Civitas care a derulat în perioada noiembrie anul 2002-octombrie anul 2003, programul-pilot „Facilitator comunitar” în parteneriat cu Consiliile Judeţene Cluj şi Bistriţa-Năsăud. Scopul proiectului a fost acela de a promova şi facilita dezvoltarea locală prin întărirea capacităţii instituţionale şi profesionale a administraţiei publice locale, în vederea creşterii nivelului de trai din zonele rurale.   Ideea de bază a acestei inițiative a fost aceea că resursa umană bine pregătită, stă la baza proceselor de dezvoltare comunitară deoarece este în măsură să mobilizeze și să valorifice celelalte tipuri de resurse. Facilitatorii comunitari au fost definiți ca „ persoane cu pregătire specială, care se găsesc sau se deplasează în comunităţi şi îndeplinesc la faţa locului o serie de funcţii, al căror scop general este de a pregăti comunitatea pentru o acţiune viitoare (Consorţiul pentru Dezvoltare Rurală, p. 8). ” În prima faz

2013 a fost un an internaţional! De ce? Am trimis peste 150 de tineri în 41 de proiecte organizate în 27 de ţări şi am implementat 2 proiecte internaţionale în România. Anul 2014 aduce un nou program - Easmus +, dar şi noi proiecte, cele mai multe dezvoltate cu parteneri cu care deja am lucrat. Poate că numărul nu va mai fi atât de mare, dar cu siguranţă vom trimite voluntarii noştri în proiecte de calitate.  O să începem să postăm proiectele pentru anul 2014. Lista se "împrospătează" mereu, astfel că vă invităm să o consultaţi din când în când pentru a descoperi cele mai noi oportunităţi! *Mai multe despre cum poţi deveni voluntar activ al asociaţiei noastre, poţi citi aici: VOLUNTAR ASIRYS . Proiectele în care suntem parteneri sunt finanțate de Programul Tineret în Acțiune. Cazarea și masa sunt asigurate 100%, iar transportul se decontează în proporție de 70%. 1. PBA " Youth Information as a Tool for Youth ", 12-17 ianuarie în Gaziantep, Turcia , 2 partici

"Comuna Cătina este una dintre cele mai mici din judeţul Cluj, relativ izolată, dar acest lucru nu îi împiedică pe membrii acestei comunităţi să îşi spună ,,cătineni”- oameni simplii cu respect pentru tradiţie şi credinţă, care îşi văd de treburile zilnice, precum cultivarea pământului şi creşterea animalelor. Facilitarea comunitară , precum şi contactul cu locuitorii era ceva nou pentru mine şi mai târziu am constatat şi pentru ei care nu ştiau foarte clar ce caută tânăra aceea la ei în comunitate (A.S., facilitatorul comunitar). Această încredere a fost diminuată cu timpul pentru că întâlnirile informale pe care le-am avut cu oamenii simpli cât şi cu ,,oamenii de vază” din cadrul comunei (medic, învăţător, preot), au făcut să se înţeleagă că există alternative la dificultăţile cu care se confruntă şi că este deosebit de necesară colaborarea şi mobilizarea în vederea reuşitei unei acţiuni comune. Cu toate că toţi erau conştienţi de probleme, nimeni nu se încumeta să spună ,,

Păstrat aproape în mod miraculos până la sfârşitul veacului al XX-lea ca veşmânt de sărbătoare şi de ceremonial, costumul popular românesc reprezintă un important mijloc de afirmare a individului în comunitate şi de recunoaştere a identităţii sale culturale. Forma tradiţională a principalelor categorii de piese ce compun ansamblurile de port femeiesc şi bărbătesc, întâlnite astăzi tot mai rar în satele româneşti, dar păstrate cu grijă în muzeele etnografice şi colecţiile de artă populară, conservă elementele definitorii ale structurii arhaice – dacice şi ilire – a cămăşilor, catrinţelor, fotelor, iţarilor, cojoacelor, sumanelor , căciulilor, maramelor şi opincilor purtate generaţii la rând, de moşii şi strămoşii noştri. Privite cu atenţie, ori de câte ori le descoperim în lăzile de zestre ale bunicilor sau în expoziţii, costumele populare reţin atenţia. Pentru cine este familiarizat cu limbajul formelor sale plastico-decorative, costumul popular are capacitatea de a comunica mul

Adevărata “carte de identitate” pentru locuitorii diferitelor zone geografice ale României, costumul popular tradiţional s-a constituit în urma unui îndelungat proces de creaţie . Nenumărate vestigii arheologice, documente istorice, lingvistice şi etnografice atestă continuitatea , de-a lungul veacurilor , a formelor de cultură şi civilizaţie ale românilor şi strămoşilor acestora în spaţiul carpato-danubiano-pontic.  Cele mai vechi mărturii despre costum datează din perioada neolitică şi epoca bronzului . Desenele geometrice de pe corpul unor idoli de lut –Venus de la Craiova şi figurinele descoperite în necropola de la Cârna, Oltenia – au fost interpretate de reputaţi specialişti, precum Al. Tzigara-Samurcaş şi Vladimir Dumitrescu, ca fiind posibile ornamente de pe veşmintele acelor vremuri. Acelaşi lucru se poate spune şi despre figurinele descoperite mai recent, care aparţin culturii Gârla Mare (1600 – 1150 î Ch), jud. Mehedinţi, Oltenia.   Alte mărturii iconografice referito

În vara anului 1981, un grup de cetățeni hotărăște să înființeze o aducțiune de apă în satul Micești. Situat în comuna Tureni, județul Cluj. Satul avea o populație de 904 locuitori (la recensământul din 1977), aproape în totalitate români. Ocupația de bază a localnicilor era agricultura și creșterea animalelor și o mare parte dintre aceștia erau salariați în unități industriale din Turda sau Cluj-Napoca. Aproape fiecare gospodărie avea fântână, dar pânza freatică în această zonă este la 16-20m adâncime și nu existau pompe sau hidrofoare pe piață,sau în orice caz, pomparea apei ar fi costat mult. Satul are un potențial hidric bun, cu un curs de apă permanent, Valea Micuș (cu o lungime de 15 km, izvorăște de sub vârful Peana altitudine de 800m se varsă în V. Hașdate, înainte de intrarea în Cheile Turzii) debit bun și cu drenaj adânc (nu seacă niciodată). De asemenea izvorul Șipotul Mare, cu apă potabilă are un debit bun, este izoterm (nu îngheață iarna) și alimentează dintotdeauna jgh

În luna august am participat la un proiect neconvențional în Italia. Spunem că a fost neconvenţional nu doar pentru că au participat tineri artiști din diferite domenii şi ţări, dar și pentru că activitățile au fost cât se poate de creative. Proiectul a implicat muzicieni, actori, pictori, dansatori... din Italia, Grecia, Portugalia şi România. Timp de două săptămâni aceștia au experimentat şi creat diferite momente artistice, având scopul de a se dezvolta personal printr-un proces de învăţare creativ şi multicultural. Din ASIRYS au participat: Dragoş Andrei Preutescu (lider), Dina Leancă, Andrei Cicioc, Sorin Simota, Anisia Cojocaru şi Mohammad Nariman. Pentru 3 zile a fost implicat şi coordonatorul organizației, Mihaela Diana Podariu, care ulterior a mers într-un proiect în Olanda.  Proiectul a fost găzduit într-un sat aproape de Benevento (Napoli), iar locaţia a fost de vis... pentru a vă face o idee: activitățile au avut loc într-o piramidă, hotelul era racordat la panouri so

Participarea comunitară reprezintă implicarea activă a membrilor în procese de dezvoltare care au ca obiectiv ameliorarea condițiilor de viață ale comunității sau ale unor grupuri din comunitate. Finalitatea procesului, adică producerea binelui comun este importantă. „ Binele comun este treaba poporului; iar poporul nu este orice grup de oameni, asociați într-o formă sau alta, ci este împreunarea unui număr mare de oameni, uniți printr-un acord asupra legilor și a drepturilor și prin dorința de participare spre folosul tuturor (Cicero20, Republica, I, 25, apud Putnam, 2001, p 133) ”. Acțiunile comunitare se bazează pe participare voluntară sau dezinteresată, sau pe participare din interes. În fapt, voluntariatul și participarea (co)interesată, sunt extremele unui continuum în care se poate plasa participarea. Cu toate că asociațiile de voluntari „sunt mijlocul primordial prin care funcția de mediere între individ și stat este performantă (Almond, Verba, p. 262)”, nu toate acți

Claca și șezătoarea sunt două forme de cooperare comunitară informală, legate mai mult de calendarul agricol și de ciclurile vieții rurale, care au rădăcini adânci în tradiția populară. 1. Claca constă în participarea colectivă și uneori reciprocă, la efectuarea unor lucrări agricole care trebuie efectuate în timp scurt pentru a nu compromite producția (seceratul cerealelor, culesul strugurilor, porumbului și alte lucrari de sezon), la construcția caselor, la ocazii speciale (nuntă, botez, înmormântare). Claca pentru munci agricole a fost și încă mai constituie pe alocuri un mod de cooperare menit să crească productivitatea muncii , prin suplinirea absenței utilajelor agricole sau a altor mijloace tehnologice, cu concentrarea forței de muncă într-un timp scurt. Claca are însă și o dimensiune mai profundă decât cea economică, o trăsătură importantă a acestor acțiuni comune fiind posibilitatea de socializare . Acest obicei este cunoscut pe întreg cuprinsul țării și prezintă desigur

Granturile SEE oferă finanţare pentru 16 state membre UE din Europa Centrală, de Est şi de Sud. O sumă de 1,79 miliarde de euro a fost alocată în cadrul granturilor acordate de SEE şi Norvegia pentru perioada de programare 2009-2014. Obiectivele generale ale Mecanismelor Financiare 2009-2014 sunt reducerea disparităţilor economice şi sociale în Spațiul Economic European şi întărirea relaţiile bilaterale dintre Statele Donatoare şi Statele Beneficiare. În vederea unei implementări eficiente a Mecanismului Financiar SEE 2009-2014/Granturilor SEE a fost semnat un Memorandum de Înțelegere dintre Regatul Norvegiei, Republica Islanda,  Principatul Liechtenstein și Guvernul României pentru perioada 2009 – 2014 care a intrat în vigoare la data de 22 martie 2012 și a fost amendat pe 18 octombrie 2012. Prevederile și solicitările implementării Mecanismului Financiar SEE 2009-2014/Granturilor SEE sunt reglementate in Regulamentul privind Mecanismul Finaciar al Spațiului Economic European 2009-2

Meseșenii de Sus este un străvechi sat românesc, din comuna Meseșenii de Jos, jud. Sălaj, care în pofida situării în proximitatea municipiului Zalău, are caracteristicile ruralului profund. În anul 2007, primarul comunei și-a propus să ofere condiții mai bune de învățătură și de viață copiilor din sat, aflați în dificultate. În urma discuțiilor din primărie pe baza datelor și anchetelor sociale, s-a născut ideea generoasă a înființării unui centru de zi, în care copiii să-și petreacă orele de după școală în condiții pe care nu le pot avea acasă.   Această idee s-a materializat într-un proiect intitulat “Împreună pentru copii, prin servicii sociale de calitate”, finanțat prin programul PHARE 2006. Astfel în perioada decembrie 2008-noiembrie 2009 s-a reamenajat un vechi local de şcoală din fondurile proiectului și dintr-o contribuție substanțială a primăriei. Săli de clasă moderne sală dotată cu birouri și calculatoare, cu televizor și videoproiector, spații pentru jocuri și socializ